Când eram mic mă uitam cu plăcere la Rugby. Apoi, când m-am făcut mai mare şi m-am mutat în Bucureşti am fost de câteva ori pe stadion să-mi susţin un amic care vroia să facă performanţă. După aia s-a lăsat. Iar între timp, meciurile de rugby au început să fie din ce în ce mai rar televizate, sau nu le-am mai găsit eu datorită orelor târzii la care am început să ajung acasă.
Cert este că acum Chinezu promite că la Federația Română de Rugby au venit nişte oameni deschiși la cap, minte și suflet. Una din dovezi stă în pagina de facebook a Federaţiei. Ceea ce nu-i un lucru rău, dacă ne gândim că la un moment dat, sportul ăsta avea o oarecare tradiţie în România. Însă lipsa de interes a românului devorator de fotbal, bere şi mici l-au făcut să dispară de pe prima pagină. Aşa că daţi şi voi un like pe pagina asta ca să crească.
Tot Chinezu mai caută 5 bloggerii oficiali ai competiției IRB Nations Cup, adică să primească un permis de liberă trecere şi să fie prezenți în tribună în zilele de 10, 15 și 19 iunie la cele 9 meciuri, apoi să scrie despre asta pe propriile bloguri. Din păcate eu nu pot participa, dar mingea pe care o voi primi cadou ca urmare a acestui articol, o voi dona, la rândul meu unei tinere speranţe a acestui sport. Sper ca cineva de la federaţie să mă ajute în acest sens.
Poţi şi tu câştiga o astfel de minge dacă scrii un articol despre eveniment cu link către pagina de facebook.
Rugby ul mi se pare un joc foarte greu dar şi foarte periculos şi nu prea popular la noi în românia.
Desi sunt femeie, recunosc ca ma mai uit la rugby, la competitiile mari, desi nu stiu regulile asa de bine ca la fotbal. Stiti ce se spune despre rugby, ca e un sport de barbari jucat de gentlemani, iar fotbalul este un sport de gentlemani jucat de barbari. Imi place ca spectatorii de la meciurile d rugby sunt f civilizati si-si aduc nevestele si copiii.