În oraşul – nu spun care –
Nu departe de aici,
Locuia un om cu stare,
Domnul Natan Smilovici.
Şi, pe lîngă prăvălie
Şi o casă cu balcon,
Natan mai avea soţie
Şi un singur fiu, Aron.
Tînăr, cu purtări alese,
Elegant şi studiat,
El era mîndria casei,
O podoabă de băiat.
Despre tatăl său – de Natan –
Fabricant de jaluzele,
Se spunea că-n tinereţe
A fost mare pui de lele!
A făcut el multe...